Lacul Zagra

1. Descrierea situației actuale a ariei naturale protejate și a eventualelor probleme identificate

a) Identificare:

Denumirea ariei protejate: Lacul Zagra

Sinonime: Tăul lui Alac de la Zagra

Cod rezervație: 2.216 (după Legea 5 / 2000)

Tip arie protejată: mixtă (hidrologică și zoologică)

Suprafața legiferată: 1 ha

Suprafața reală a ecosistemului acvatic: aprox. 1,8 ha

b) Localizare și acces:

Regiunea de dezvoltare: 6 Nord-Vest

Regiunea biogeografică: continentală

Județ: Bistrița-Năsăud

Localitate: Comuna Zagra

Acces: drum de câmp din DJ Mocod-Suplai

Coordonate geografice: N 47° 19' 00'' E 24° 17' 00'' (centroidul ariei)

Altitudine: 418 m

c) Obiectiv de conservare:

Lac de alunecare cu biodiversitate bogată și interesantă.

d) Situația juridică

Pentru a fi salvate de la distrugere, majoritatea rezervațiilor din județul Bistrița-Năsăud, printre care și rezervația naturală Lacul Zagra, au fost trecute sub regim provizoriu de ocrotire în 23 februarie 1976, prin Decizia 58 a Consiliului Popular al Județului Bistrița-Năsăud. La nivel județean necesitatea de protecție a acestor zone a fost reconfirmată, după anul 1989 prin declararea a 33 de zone din județ ca zone naturale protejate și monumente ale naturii, prin Hotărârea nr. 3 din 14 martie 1995.

În anul 2000, 27 din cele 33 de zone naturale protejate de interes județean au fost declarate arii protejate de interes național prin Legea 5 din 6 martie 2000 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național, Secțiunea a III-a zone protejate.

Aria protejată Lacul Zagra se află la momentul actual în proprietatea Comunei Zagra.

e) Caracterizarea ariei protejate:

Lacul Zagra face parte din categoria lacurilor de baraj natural, acesta formându-se în urma alunecării rocilor sedimentare de pe versantul sudic al dealului Comoara aflat la est de Comuna Zagra și blocării izvoarelor din zona respectivă. Lacul este înconjurat așa cum reiese din poza alăturată, de trestie și papură specifice lacurilor naturale neantropizate. Având în vedere faptul că Lacul Zagra este situat într-o zonă greu accesibilă și intervenția omului asupra ariei protejate este minimă, s-au creat premisele unei bogate biodiversități. Regăsim diverse specii de pești, amfibieni, reptile, păsări de baltă cât și plante specifice zonei mlăștinoase.

Specific ariei protejate este prezența exemplarelor de ţestoasă de apă europeană (Emys orbicularis). Aceasta este o specie strict protejată conform Anexei II la Directiva Habitae (92/43/CEE), transpusă în legislația națională prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice; Anexa II a Directivei Habitate listează speciile de plante şi animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare (SCI); specia apare listată şi în Anexa 4a deschisă pentru speciile de interes comunitar, care necesită o protecţie strictă. Ţestoasa de apă europeană este înregistrată şi în Lista Roşie a Uniunii Internaţionale a Conservării Naturii şi a Resurselor Naturale (IUCN), cu statutul de “near threatened” (aproape ameninţată).

Aria protejată prezintă un potenţial semnificativ prin bogăția de resurse (biodiversitate, fenomene geologice), accesibilitatea sitului, oportunităţi pentru ecoturism şi este un sit interesant pentru studii  științifice.

f) Probleme identificate:

• lipsa unui regulament și plan de management aprobat;
• existența de date științifice fragmentare cu privire la distribuția și starea de conservare a speciilor și habitatelor. În lipsa acestor informații, stabilirea măsurilor minime de conservare, realizarea regulamentului și a planului de management sunt îngreunate;
• lipsa unui management adecvat în funcție de obiectivul ocrotit. Ocazional (în perioadele secetoase), proprietarii de terenuri agricole aflate în apropierea ariei protejate îşi irigă terenurile prin ruperea malului lacului şi săparea de şanţuri de drenaj, punând în pericol ecosistemul ariei protejate;
• Lipsa de informare și implicare la nivelul comunităților locale cu privire la importanța ariei protejate și necesitatea de conservare a acesteia;
• de asemenea conform limitelor rezervaţiilor ştiinţifice, monumentelor naturii şi rezervaţiilor naturale în proiecţie Stereo 1970 (limitele postate au fost realizate prin proiectul GEF/WB "Managementul Conservării Biodiversităţii" derulat de către Ministerul Mediului în perioada 1999-2005 și nu sunt aprobate printr-un act normativ), suprafaţa ariei protejate rezultate este de 1,875 ha, ceea ce diferă de suprafaţa înscrisă în legislaţie. Din legislaţia curentă nu reies care sunt limitele reale ale rezervaţiei, existând potenţialul de conflict între proprietar(i) şi viitorul custode în momentul delimitării (bornării) limitelor rezervaţiei;
• posibilitatea de degradare a ariei protejate prin activități de turism dezorganizat și vandalism, rezervația fiind ușor accesibilă, aproape de localitate și de drum asfaltat. De asemenea, în vecinătate se află o pensiune turistică care ar putea genera o exploatare turistică nesustenabilă;
• O ultimă problemă potențială ar fi colmatarea naturală a zonei umede.

2. Acțiunile care se propun pentru realizarea protecției efective

[delimitare, marcaje, panouri, bariere, zone de campare, amenajări, patrulări, activități educaționale, propuneri pentru mediatizare, implicare a comunității locale și a altor persoane interesate etc.]

• Realizarea Regulamentului Ariei Naturale Protejate [termen=6 luni de la preluarea custodiei!] cu implicarea tuturor factorilor interesați (comunitățile locale, primăria comunei Zagra, Consiliul Județean Bistrița-Năsăud etc.);
• Realizarea de studii științifice ce vizează biodiversitatea și geodiversitatea zonei, luând în calcul și speciile alohtone și factorii antropici care pot influența într-o formă sau alta starea de conservare a ariei protejate. În cadrul acestei activități se vor realiza:
  • Identificarea și cartarea distribuției speciilor (floră, faună) și habitatelor,
  • Realizarea unui protocol de monitoring anual pentru habitate și speciile de floră și faună de interes pentru conservarea sitului,
  • Realizarea unei baze de date complexe (într-un Sistem Informațional Geografic) care să cuprindă informații cu privire la speciile de floră și faună, habitatele și factorii antropici existenți în zonă;
• Evaluarea impactului antropic și elaborarea strategiilor de prevenire și combatere a acestuia;
• Realizarea unei analize socio-economice pentru completarea unei baze de date care sa includă: proprietarii/administratorii terenului sitului și a vecinătăților, modul de folosință a acestor terenuri și dinamica sa, precum și structura socio-demografică a comunității locale și activitățile economice din zonă;
• Activități de consultare, conștientizare și informare a comunității locale cu privire la conservarea ariei protejate și valorificarea durabilă a acesteia, promovarea ariei protejate drept componentă a identității locale;
• Delimitarea ariei protejate în teren (prin bornare);
• Mediatizarea ariei protejate în teren (panouri de prezentare și avertizare) și prin mijloacele de comunicare în masă locale (presă, radio, TV);
• Realizarea și implementarea planului de management pe baza informațiilor științifice privitoare la biodiversitate, geodiversitate, impact antropic, analiza socio-economică și strategia de vizitare.

3. Parteneri actuali, consultanți și colaboratori de specialitate

Parteneri actuali

În urma atribuirii custodiei și depunerii proiectelor de finanțare (la Consiliul Județean Bistrița-Năsăud și POS Mediu) avem în vedere încheierea de parteneriate cu următorii: Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, Primăria comunei Zagra, Agenția pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud și alte organisme cu interes în zonă. În cadrul custodiei, va fi constituit și un consiliu consultativ care va reuni membri ai custodelui și reprezentanți ai partenerilor implicați.

Consultanți și colaboratori de specialitate

Asociația Harta Verde România beneficiază de experiența a doi membri, ecologul Ciprian Samoilă și biologul Dorel Ruști, în desfășurarea activităților de cercetare pentru identificarea și cartarea speciilor de floră, faună și habitate. Aceștia au participat în proiecte desfășurate de către instituții precum: Muzeul Național de Istorie Naturală Grigore Antipa, Facultatea de Științe ale Naturii și Științe Agricole din cadrul Universității Ovidius Constanța, Universitatea Ecologică București etc.

În sprijinul desfășurării activităților dispunem de suportul d-lui Dr. Ioan Chintăuan, pentru mulți ani cercetător la Muzeul Județean Bistrița-Năsăud, cunoscut fiind pentru pasiunea sa pentru geologie și scrierea a numeroase articole și cărți de specialitate printre care și unele referitoare la aria protejată pentru care depunem acest dosar.

În plus suntem deschiși la orice colaborări, atât din partea instituțiilor de guvernare cât și din partea celor neguvernamentale. Cu referire la ultimele, Asociația noastră colaborează cu asociații autohtone precum Asociația Ascendent și Asociația Ruralis din Bistrița, dar și alte asociații cu experiență în managementul unei arii protejate precum Fundația Mihai Eminescu Trust din Sighișoara, Asociația Ecouri Verzi din Cluj-Napoca sau Asociația EcoChoice tot din Cluj-Napoca.

4. Formele de vizitare practicate și măsurile preconizate pentru evitarea impactului negativ asupra ariei naturale protejate

Asociația Harta Verde România va elabora o strategie de vizitare a ariei naturale protejate pe baza rezultatelor din urma evaluării stării de conservare a speciilor și habitatelor. Totodată se va crea o identitate corporativă a ariei naturale bazată pe obiectul ocrotirii și valorile tradiționale din zonă; aceasta va fi promovată la nivel regional și național.

Pentru buna implementare a strategiei de vizitare, vom avea în vedere următoarele:

• semnalizarea corespunzătoare a ariei protejate prin panouri informative (unul în centrul comunei și altul în perimetrul ariei protejate) dar și de semnalizare în principalele puncte de acces spre aria protejată; buna semnalizare este necesară pentru conștientizarea localnicilor și informarea vizitatorilor în privința existenței ariei protejate dar și a importanței și responsabilităților pe care le au față de aceasta;
• realizarea (în colaborare cu autoritățile locale și actorii locali) unei infrastructuri turistice minimale pentru aria protejată și vecinătățile acesteia;
• încurajarea valorificării durabile a ariei protejate (ecoturism, excursii educaționale cu elevi și studenți), cu respectarea normelor civilizate de desfășurare a ieșirilor în natură;
• implicarea comunității locale în conservarea și valorificarea durabilă a capitalului natural al ariei protejate.

5. Organizarea științifică a activității

Inventarierea biodiversității: pentru floră se vor prelucra speciile de plante superioare, pentru faună vertebratele și dintre nevertebrate doar câteva grupe mai accesibile și cu ecologia mai bine cunoscută, cum sunt fluturii de zi sau libelulele, iar pentru habitate se va utiliza sistemul EUNIS coroborat cu lucrarea "Habitatele din România" (Doniță & colab., 2005). Validarea științifică a rezultatelor se va realiza prin colaborare cu cercetători în domeniu, iar rezultatele vor fi publicate în periodice de specialitate, monografii, dar și în materiale de popularizare (pliante, broșuri, afișe).

Monitorizarea biodiversității se va realiza prin metode specifice fiecărei componente (habitate, populațiile speciilor de interes din floră și faună). Speciile de interes se vor stabili pe baza importanței lor ecologice (specii dominante, specii ocrotite pe plan național sau internațional, specii invazive).

Monitorizarea impactului antropic se va realiza în paralel cu monitorizarea biodiversității, prin analiza modului de folosință al terenului, a eventualelor modificări ale acestuia (abandonarea/modificarea de practici agropastorale), evidențierea eventualelor consecințe negative ale exploatării capitalului natural (supraexploatare, turism ș.a.).

Cartarea speciilor și habitatelor

Se va realiza de către specialiștii Asociației cu ajutorul receptoarelor GPS pentru marcarea observațiilor în teren (prezența sau absența unei specii) și cu ajutorul ortofotoplanurilor sau imaginilor satelitare pentru delimitarea habitatelor.

Realizarea bazei de date

În cadrul acestei acţiuni se va elabora şi implementa o soluţie integrată de tip sistem informatic geografic (SIG) pentru cartarea speciilor şi habitatelor. Baza de date va avea o structură care va permite introducerea datelor de către fiecare specialist în parte. Datele introduse de specialişti se vor centraliza pe un server comun, având o bază de date relaţională centrală. În această bază de date se vor stoca toate datele rezultate din activitatea de cartare și inventariere dar şi alte date de interes pentru managementul ariei protejate cum ar fi de exemplu proprietarii terenurilor, categorii de folosinţă, ameninţări, proiecte de dezvoltare etc.

Baza de date geografică va permite realizarea de rapoarte privind distribuţia speciilor, starea de conservare, ameninţări, sau alte rapoarte utile pentru realizarea planului de management, implementarea lui şi monitorizarea acestuia. În plus se vor realiza fişe speciale şi protocoale pentru introducerea datelor.

Baza de date va permite și realizarea hărţilor cu informaţii geografice (geologică, pedologică, hidrografică etc.) şi de distribuţie specii şi habitate la scara potrivită şi în funcţie de necesitate, dar și hărţile cu categoriile de folosinţă a terenurilor, evidenţierea tipului de proprietate, zonarea etc.

6. Alte tipuri de activități sau măsuri propuse

• Realizarea unei baze de date referitoare la aria protejată (documente oficiale, capital natural, analiza socioeconomică, valorificare durabilă) și încărcarea acesteia pe situl Asociației Harta Verde;
• Realizarea de parteneriate cu reprezentați ai comunității științifice în vederea inventarierii și monitoringului capitalului natural al ariei protejate;
• Realizarea de parteneriate cu autoritățile locale și agenți economici interesați în conservarea capitalului natural și exploatarea durabilă a resurselor regenerabile ale ariei protejate;
• Introducerea ariei protejate naturale într-un circuit ecoturistic al ariilor protejate din județul Bistrița-Năsăud și includerea în proiectul Harta Verde a județului.

Bibliografie:

Chintăuan, I., 2000: Bistrița-Năsăud - Natura și Monumentele Sale, Ed. Carpatica, Cluj-Napoca

Chintăuan I., Ștefan  V., Marquier I., Coldea Gh., 2004: Arii protejate din Bistrița-Năsăud. - Ed. Supergraph, Cluj-Napoca

Doniță N. & al, 2005: Habitatele din România. - Ed. Tehnică Silvică, București

EUNIS biodiversity database (http://eunis.eea.europa.eu/)

Decizia nr. 58 din 23 februarie 1976 a Consiliului Popular Bistrița-Năsăud

Hotărârea Consiliului Județean nr. 3 din 1995 privind zonele naturale protejate și monumentele naturii de pe raza județului Bistrița-Năsăud

Legea nr. 5 din 6 martie 2000 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului national –Sectiunea III-a – zone protejate